A doua vizită în teren organizată de echipa European House Budapest în cadrul proiectului Everyday Cohesion, în perioada 8-15 octombrie în Germania, Danemarca și Olanda a oferit șansa unui grup de 10 jurnaliști din 5 țări să viziteze țări contributoare la politica de coeziune a Uniunii Europene și să constate discrepanțe încă fundamentale între regiuni care trăiesc sub aceeași umbrelă a UE, dar care oferă condiții de viața și oportunități complet diferite cetățenilor comunitari.

După o escală la Varșovia, am aterizat în Hamburg iar de acolo am plecat, în condiții civilizate, cu trenul, la Schwerin, un oraș nescos din tiparele nemțești, curat, rece (la propriu și la figurat), cu multe de oferit, dar destul de neatractiv pe lista turistică europeană. Bineînțeles, punctualitatea trenurilor în Germania este primul lucru care te șochează odată ajuns acolo (asta dacă vi dintr-o țară precum România unde întârzierile de zeci de minute sunt la ordinea zilei). Iar dacă scopul principal a fost să vedem și să comparăm și nu în ultimul rând să furăm exemple de bună practică, las aici mărturie scrisă că din Schwerin poți “fura” o infrastructură ca unsă, ca servicii publice mai mult decât decente, educație de fier și reguli de necălcat.

Și unde poți să simți mai bine pulsul unui oraș, dacă nu la cafenea. Martin ne-a primit jovial și resemnat, resemnat că din oraș pleacă spre studiu tinerii, dar liniștit că revin în matcă, cu familii și vieți oarecum croite tot acasă. Schwerin-ul nu pare să ofere oportunități grozave pentru o dezvoltare profesională de top, așa cum nici Giurgiu nu o face, numai că în România, orașele mici se depopulează accentuat. Tinerii nu mai revin acasă decât în vizită, rămân în Capitală sau în afara țării, acolo unde dezvoltă cariere frumoase. Se plâng de serviciile proaste din România, de lipsa unui sistem performant și de încurajarea performanței în mod onest, acuză corupția și implicarea politicului în toate straturile și prefer să o ia de la zero în societăți mai ofertante, din Vest sau de peste ocean, astfel că, deși primim bani pe coeziune economic, pierdem creiere și resursă umană de calitate.

 Și în Schwerinul nemțesc există reticență și o oarecare plafonare. Apropierea de Hamburg si Rostock “suge” o parte foarte mare din forta de muncă care ar putea lucra linistită în oraș, numai că aici lucrurile sunt mai așezate și etape care le noi au fost sărite, aici au fost parcurse nemțește, ducând astfel la o societate mai sănătoasă și mai solidă față de cea din România, în care banii europeni se regăsesc la tot pasul. Și la ei se simte diferența între orașele mari, centre universitare, dar se atenuează mult mai ușor prin educație, dorință de a face lucrurile cât mai bine și cât mai corect, de a fi o voce puternică și ascultată, în timp ce, din păcate, în România există încă mentalitatea că “merge și așa” și atitudinea de neimplicare civică. Am observat totuși o chestie. Pe 3 octombrie, cu câteva zile înaintea sosirii noastre in Schwerin, nemții au sărbătorit reunificarea Germaniei. Sau cel puțin asta se vede la televizor, fiindcă la fața locului, în orășelul de 100.000 de locuitori din fosta Germaniei de est, oamenii au un gust amar. Și in 2024 diferențele de dezvoltare față de regiunile din vestul Germaniei se resimt destul de mult (cel puțin pe plan economic) în viețile locuitorilor. Iată deci ca, deși dezvoltată net superior față de România, și Germania încă mai are de înfruntat dificultăți si diferențe economice între cele doua zone, foste divizate, ale sale.

Schwerinul ne-a oferit o lecție deschisă și despre cum se fac lucrurile bune temeinic și  la întâlnirea cu membrii fondatori ai  „Casa Internaționalilor pentru integrarea migranților din Schwerin”. Aceștia ne-au împărtășit din experiența lor cu gestionarea valul de migranți din ultimii ani, adoptând o politică de integrare și socializare a minorităților care include un proces îndelungat dar eficient. Oamenii de aici au pus în aplicare un proiect menit sa-i facă pe imigranți sa se acomodeze mult mai ușor cu vița și cultura din Germania. Aici imigranții se simt bineveniți și participă la diverse acțiuni organizate de International House. De menționat totuși ca oamenii ajunși aici au simțit pe pielea lor ca germanii, ca comunitate de oameni, sunt destul de închiși și reticenți la integrarea de străini in grupul lor de prieteni. Probabil asta este unu dintre foarte puținele capitole la care noi, românii, suntem peste germani.

Per total, Germania este o țară foarte dezvoltată și civilizată, dar mitul pe care îl credem toți și anume că acolo laptele și mierea curg pe garduri nu este adevărat. Germania, ca orice stat, are încă de rezolvat anumite probleme.

De la Schwerin, călătoria noastră a continuat în Danemarca, la Velje, aici unde noi experiențe ne-au așteptat în analiza celor mai bune exemple de coeziune europeană. Bineînțeles, fascinația pentru sistemul feroviar s-a pastrat și acolo. Revenim cu amănunte.