Banii europeni alocați Siciliei între realitatea din stradă, conturile mafiei și necunoștința omului de rând

Fie că vorbim de țări fondatoare la UE, cum e cazul Italiei, fie ca vorbim că state cu mai puțină vechime comunitară, cum e România, în toate situațiile, e lesne de înțeles că de la contractul de finanțare cu fonduri europene și până la edificarea unui obiectiv, e cale lungă, mai ales dacă face referire la proiectele hard, acolo unde birocrația, sistemul public de achiziții, termenele, problemele de execuție și restul “detaliilor” fac de cele mai multe ori ca acest drum să nu fie deloc unul încurajator, mai ales pentru începători. În acest sens, Sicilia, care prin locuitorii săi, așa cum declară, abia a început să se simtă că face parte din Italia și pentru care abia acum începe procesul de a simți apartenența europeană, pare a fi un studiu de caz cel puțin interesant.

Am putut să luăm pulsul Siciliei (o mână de jurnaliști din Bulgaria, România, Croația, Ungaria, Slovenia și Belgia) la fața locului, într-o vizită de lucru organizată de European House Budapest în cadrul proiectului Everyday Cohesion. Am mers pe străzi reabilitate cu bani europeni, am întâlnit tineri școliți prin programe Erasmus, am putut călători cât se poate de facil și liber, am aflat despre obiective de investiții de zeci de milioane de euro, cum este cazul Gării Giacherey și cu toate acestea am aflat că de fapt, sicilianul de rând cunoaște prea puțin sau mai deloc apartenența banilor care îi fac de fapt viața mai bună prin servicii și bunuri publice. Și cine culege laurii? Ca în mai toate cazurile, politicienii vremelnici. Situația lacunei de informare ne-a fost confirmată și de Leandro Salvi, jurnalist la Quotidiano di Sicilia, ziar cu apariție tipărită de 46 de ani.

Leandro ne-a declarat într-un cadru cât se poate de prietenesc faptul că sicilienii nu au perspectiva cunoașterii, nu știu că banii vin de la UE, dar pe de alta parte a recunoscut că subiectul nu e unul de top din paginile cotidianului la care lucrează. “Oamenii văd, dar cred ca e meritul politicienilor, trebuie să fim mai atenți”, a conchis Leandro. Cu alte cuvinte, se cunoaște prea puțin, dar tot prea puțin se face în sensul cunoașterii.

Și cum era de așteptat, cei mai informați și interesați de schimbare sunt tinerii sicilieni care respiră mai european, visează european și bat la porți europene, pentru ca acolo să se dezvolte și să trăiască european, cu speranța ca la bătrânețe să se retragă pe insulă și să ducă o viața înconjurați de beneficiile naturale și de viața siciliană, câteodată guvernată organic de expresia binecunoscută dolce far niente. Unul dintre tinerii cu puternice aspirații și care a învățat că progresul și evoluția înseamnă să ieși din zona de confort este Federica Vaccaro, (Erasmus Student Network Palermo), cea care ne-a radiografia insula scăldată în Mediterană, iubită de străini pentru tot ceea ce oferă în materie de turism și mâncarea fără egal, al cărei gust desăvârșit e o carte de vizită în sine.

Federica ne-a împărtășit din visele ei, departe, peste ocean chiar, acolo unde poate să câștige bine, dar dincolo de orice să se dezvolte, să construiască, să conteze. Aici, în Sicilia, o împiedică mentalitatea, sistemul corupt și lipsa de curaj pe alocuri, a sicilienilor tradiționaliști. Tânăra ne-a vorbit despre infiltrațiile mafiei chiar și în această zonă de absorbție a banilor europeni: “Sicilia a primit miliarde de euro, dar banii au fost manipulați și au existat infiltrații ale mafiei.(…) EU a luat măsuri antimafia în Italia, de la arestări masive și până la confiscări, crearea DIA și schimbări legislative” a povestit Federica.

Realitatea zugrăvită de Federica și Leandro este confirmată și în presă. Pe site-ul de știri https://www.g4media.ro/, pe 17 octombrie a fost publicată o știre prin care ne era adus la cunoștință faptul că Parchetul European îngheață 9 milioane de euro în cadrul unei anchete în care sunt implicați politicieni sicilieni corupți: “la solicitarea Parchetului European (EPPO) din Palermo (Italia), poliția financiară italiană (Guardia di Finanza) din Trapani a executat joi un ordin de înghețare a sumei de 9 milioane EUR, în contextul unei anchete privind fraude cu fonduri UE, potrivit unui comunicat al EPPO. Ancheta a scos la iveală o schemă frauduloasă în care ar fi implicați politicieni locali și persoane fizice din Sicilia, legată de un centru de formare privat. Suspecții ar fi utilizat în mod abuziv peste 8,7 milioane EUR din Fondul social european (FSE), bani care erau destinați formării profesionale și proiectelor sociale.”, se arată în sursa citată.

Un alt articol publicat de https://adevarul.ro/ în 2022 ilustra o situație și mai colorată din Sicilia, acolo unde “În total, 91 de mafioți italieni au fost condamnați la pedepse însumate la 660 de ani de închisoare pentru fraudarea a cel puțin cinci milioane de euro din subvenții agricole acordate de UE regiunii Sicilia. Acest proces a scos la iveală un „tărâm al sufletelor moarte” aflat sub controlul unor mafioți înfometați de fonduri europene, așa cum a scris Politico.

„Procesul a arătat că există o mafie modernă care a trecut de la extorcare și droguri la forme mai sofisticate de venituri, recurgând la fraudă pentru a obține fonduri publice destinate dezvoltării Siciliei”, a declarat pentru Politico procurorul Maurizio De Lucia.

Cu toate datele pe masă, pare că banii europeni sunt atractivi pentru un grup țintă destul de redus, ca să nu spunem exclusivist. Conform datelor oficiale publicate pe https://eufunds4social.eu/ro/italy/ pentru perioada de programare 2021-2027, Italia are la dispoziție 74 067 329 380 de euro din FEDR, FSE+ și FCM, la care se adaugă 987 290 803 de euro din FEAMPA, pentru un total de 75 054 620 183 de euro (42 697 750 649 de euro din contribuția UE și 32 356 869 534 de euro din contribuția națională), în favoarea a 10 programe naționale, 38 de programe regionale și 4 programe ale provinciilor autonome Bolzano și Trento. La acestea se adaugă resursele cooperării teritoriale europene: Italia participă la 19 programe Interreg, cu un buget total de 1.248.000.000 de euro. În ceea ce privește repartizarea resurselor, regiunile mai puțin dezvoltate au la dispoziție 46,575 miliarde EUR. (Basilicata, Calabria, Campania, Molise, Puglia, Sardinia și Sicilia).

Bani mulți, ambiții puține, nevoi multe, dar mai întâi de toate o nevoie acută de debirocratizare în acest proces de atragere de fonduri europene, implementare și sustenabilitate, în sensul eficienței și nu în ultimul rând al transparenței.

Dincolo de orice particularitate care ține de țară, contributoare sau beneficiară a fondurilor de coeziune într-o mai mare sau mai mică măsură, așa cum este specificat și pe site-ul https://commission.europa.eu “toată lumea câștigă de pe urma apartenenței la UE, beneficiind de călătorii fără frontiere, de apeluri telefonice din străinătate la prețuri accesibile(…)Făcând parte din piața unică, statele membre ale UE pot să abordeze împreună provocările migrației, să combată terorismul și schimbările climatice și să le ofere cetățenilor lor drumuri mai bune, servicii publice modernizate și acces la tratamente medicale de ultimă oră.” Aceeași sursă confirmă și faptul că alocarea cheltuielilor către statele membre este, prin definiție, imperfectă și “Cheltuielile care par să fie direcționate doar către un stat membru pot aduce beneficii mai multor state sau chiar tuturor, date fiind efectele de propagare ale cheltuielilor UE, sau pot viza un bun public european care necesită finanțare partajată”.

În aceeași notă imperfectă conchid că mai e ceva cale de parcurs până când eticheta europeană își va intra în drepturi în frumoasa Sicilie, regiunea cea mai săracă a Italiei și totuși atât de bogată.