„Nu știm să folosim banii europeni!”declară Federica Vaccaro, tânără siciliană cu școala Erasmus în spate, program despre care un alt student cu vise mari și aspirații de a lucra într-o zi pentru o instituție europeană a spus că efectiv i-a schimbat viața. Pe cei doi, dar și pe alți tineri frumoși, preocupați de viitorul lor și interesați de lumea europeană, ofertantă, plină de oportunități și cu o mare deschidere, i-am întâlnit zilele trecute în Sicilia, în cadrul unei întâlniri programate în cadrul proiectului Everyday Cohesion.

Ne-au asigurat că a lor comunitate, cea siciliană, insulară, nu e deloc așa, motiv pentru care nici ei nu sunt suficient de “departe”, într-un progres pe care și-ar fi dorit să îl simtă în calea lor spre dezvoltare personală și profesională. “Liderii UE nu ne reprezintă, își schimba opiniile și nu ne spun adevărul” s-a plâns unul dintre studenții sicilieni prezenți la masa discuțiilor libere, acolo unde o altă studentă a declarat că se văd pași în sustenabilitate economică, dar nu se văd progrese majore care să-i ajute pe ei, tinerii să-și construiască o carieră acasă.  Dovada stă în procente. Statisticile deloc îmbucurătoare ne arată că Sicilia nu pare a fi deloc mediul propice pentru un tânăr cu aspirații. Procentul de tineri fără loc de muncă e descurajant, 40%, iar cele mai bune și vânate joburi sunt cele din administrația publică acolo unde salariile sunt bune, dar cea mai de preț, pare a fi siguranța unui loc de muncă, acasă.

“Fondurile europene nu se traduc în progres real”, ne-a mărturisit Federica, cea care și-a descris comunitatea drept una lipsită de suport și oportunități pentru tinerii ca ea, nevoiți să-și caute drum în alte țări europene precum Spania, Germania, Belgia sau și mai departe, pe alte continente. “Nu ne bazăm pe Guvern, pe lideri, trebuie să pleci dacă vrei ceva mai bun” a completat Federica, cea care ne-a punctat că  fonduri europene de coeziune au ajuns în infrastructură, educație, dar e nevoie de ajutor în continuare.

În ceea ce privește inovarea, domeniu masiv finanțat de UE, sicilienii par mai degrabă tradiționaliști și prea puțin curajoși în a face Sicilia mai atrăgătoare. “Nu creăm lucrări noi, nu inovăm și avem o problemă cu munca la negru”au conchis tinerii noștri interlocutori dornici de afirmare în afara insulei, dar cu planuri de reîntoarcere în patria citricelor și a măslinelor, la bătrânețe.

Poate că lecția siciliană în acest caz este legată nu de câți bani europeni pui la bătaie, ci mai ales pentru ce și cui se adresează, dacă sunt sau nu dispuși să își schimbe viața în bine.

Ana-Maria MÎRZAC